Articolul reprezintă o adaptare a unei discuții moderată de Constantin Rudnițchi pentru postul de radio RFI România, în cadrul emisiunii ”Expert în Afaceri”.

 

Digitalizarea este astăzi aproape la fel de populară pe lista de obiective a companiilor, precum este și inovația. Digitalizarea promite numeroase oportunități și beneficii: de la optimizări de procese, la creșteri ale productivității și reduceri de costuri. Apoi, pe măsură ce generațiile de utilizatori și de cumpărători se schimbă, se transformă și comportamentele acestora: nativii digital preferă și pretind un alt tip de experiență. Iar contextul actual nu face decât să evidențieze nevoia de digitalizare, pentru că economiei digitale i s-a alăturat o economie a distanțării ('the low touch economy') — dacă pe timp de stare de urgență, supraviețuirea multor afaceri a depins de capacitatea lor de a trece rapid către soluții digitale, în perioada următoare companiile vor continua să aibă nevoie să se întâlnească mai ușor și mai repede cu clienții lor, și cu cât mai puțină interacțiune fizică.

Sigur că asta nu înseamnă că toate companiile care își propun digitalizarea propriilor procese și servicii și reușesc. De altfel, studiile arată că aproximativ 70% dintre procesele de transformare digitală eșuează. Aș spune că trei aspecte sunt esențiale pentru digitalizare, iar în absența lor riscul de eșec este foarte mare: trebuie să lucrezi cu experți din domeniu, să aloci bugetul necesar și să ai răbdare.

 

”Trei aspecte sunt esențiale pentru digitalizare, iar în absența lor riscul de eșec este foarte mare.”

 

În primul rând, trebuie să lucrezi cu experți specializați în digitalizare, fie că vorbim de consultanți externi sau de angajați ai companiei — nu doar pentru că soluțiile sunt tehnice și cer expertiză, ci mai ales pentru că o transformare digitală implementată cu succes trebuie să pornească de la strategie. Digitalizarea de dragul digitalizării nu aduce rezultate — dimpotrivă, această abordare generează costuri cu un ROI mic sau inexistent. Un astfel de demers trebuie să aibă o miză reală: să rezolve provocări sau probleme cu care un business se confruntă, sau să servească nevoile neadresate ale unei categorii de public sau stakeholder din piață.  În egală măsură, este nevoie și de experți în schimbare și dezvoltare organizațională, pentru că digitalizarea este un proces de schimbare, care are un impact major asupra oamenilor și asupra proceselor pe care aceștia le parcurg. Aș spune chiar că succesul unui proiect de digitalizare depinde de oameni și procese mai mult decât de tehnologia implementată.

La fel de important este să aloci bugetul necesar — digitalizarea costă, iar companiile ar trebui să dispună de un buget dedicat care să includă nu doar costurile de achiziție pentru hardware și software, ci și costul serviciilor de implementare și mentenanță a acestora. Doar un buget generos, însă, nu poate să garanteze succesul — el trebuie să fie asociat unei strategii.

În sfârșit, este nevoie de răbdare, pentru că deși digitalizarea poate să conducă la o reducere a costurilor operaționale, aceasta nu se va manifesta din primele luni de implementare, ci în anul sau anii consecutivi acesteia.

 

”Se vorbește prea puțin despre cum digitalizarea și automatizarea îmbunătățesc modul în care muncim.”

 

Tot de răbdare va fi nevoie și din perspectiva factorului uman — ca orice altă schimbare, digitalizarea crează angoase și nesiguranță; frica dispariției mai multor locuri de muncă ca urmare a digitalizării și automatizării proceselor este una reală. Putem pune acest lucru pe seama reprezentărilor din media: se comunică foarte des despre tipurile de muncă ce vor dispărea în viitorul apropiat, sau despre automatizări ale unor întregi industrii. Pe de altă parte, se vorbește prea puțin despre cum digitalizarea și automatizarea îmbunătățesc modul în care muncim, pentru că înlocuiesc în mare parte operațiunile repetitive care în fond nici nu mai prezintă interes pentru majoritatea angajaților. Sunt transformări care ne ajută să obținem eficiență, rapiditate, productivitate, și o reducere a erorilor — iar toate aceste câștiguri se reflectă nu doar în indicatorii de performanță, ci și la nivel de reputație și brand. Automatizarea ne salvează timp pe care putem astfel să îl folosim pentru acele sarcini imprevizibile, complexe, care necesită gândire creativă, gândire strategică, și empatie.

Cred că se poate concluziona că transformările generate de digitalizare vor avea impact asupra tuturor categoriilor de activități, dar vor și crea noi tipuri și locuri de muncă atât pentru angajații curenți, cât și pentru generațiile viitoare. În profesia contabilă, de exemplu, digitalizarea va facilita o schimbare de paradigmă, pentru că va permite ca focusul profesionistului să se mute și mai mult dinspre gestiune de date înspre analiză și consultanță — contabilitatea lucrează cu un volum mare de date, iar acestea trebuie valorificate, pentru că pot să ajute companiile să descopere oportunități, să evite riscuri și, mai ales, să ia decizii bazate pe date (data-driven decision-making).